Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion/Ce nu ai voie să faci pe 7 ianuarie

În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Inaintemergatorul Domnului”). Aproximativ două milioane de români poartă numele Sfântului Ion şi îşi serbează onomastica pe 7 ianuarie.

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii.

Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

În unele zone există obiceiul “Iordanitului”. Tinerii stropesc cu aghiasmă luată în ziua de Bototeaza toţi oamenii care au participat la sluja de Sf. Ion. “Iordanitii” trebuie să-i răsplătească pe tineri cu bani.

În ziua de Sf. Ion fiecare om trebuie să se stropească cu aghiasmă nouă pentru a fi ferit de boli tot anul. Ziua de Sf. Ion este considerată şi “Ziua furcii”, ziua în care femeile îşi reiau treburile zilnice.

Traditia spune ca, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin rosu, acesta amintind de martirajul SFANTULUI IOAN. In popor se spune ca SFANTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel in aceasta zi, va fi trist tot restul anului.

Pe rit vechi, la 7 ianuarie, se sărbătoreşte Crăciunul.

Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. In popor s-a mai pastrat obiceiul stropirii cu agheasma pentru ca bolile sa fie tinute la distanta tot anul in curs.

Sarbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.