BOBOTEAZA, ziua în care sunt sfințite apele/Tradiții și obiceiuri

Prima săptămână din ianuarie este cea care încheie șirul sărbătorilor de iarnă, odată cu Boboteaza și Sfântul Ion. Această zi sfântă, precedată de cea a Ajunului Bobotezei este, de asemenea, o sărbătoare cu foarte mare semnificație pentru români. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura casa sau gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari, scrie huff.ro .

Potrivit site-ului crestinrotodox.ro, “prin sfinţirea casei, aşezăm casa sub oblăduirea lui Dumnezeu. Casa nesfinţită, ca şi omul nebotezat, este vulnerabilă lucrării răului. În casa sfinţită omul este ocrotit în faţa relelor, daca el însuşi nu aduce răul în casa prin săvârşirea lui şi printr-o viață departată de Dumnezeu.”

• Pune fân și sare pe masă! Se spune că la masa în familie din Ajunul Bobotezei gazda trebuie să pună sub fața de masă niște fân, care la sfârșitul serii se dă de mâncare animalelor domestice. Pe lângă asta, în fiecare colț al mesei trebuie așezați patru bulgări de sare care aduc noroc și îi feresc pe cei prezenți de ghinioane și neplăceri;
• NU arunca resturile! Mâncarea care rămâne în urma serii petrecute cu cei dragi trebuie fie păstrată în frigider și consumată în următoarele zile, fie dată la animalele domestice pentru a rămâne sănătoase tot anul;
• NU lăsa rufe pe sârmă! Se spune că în timpul slujbei de Bobotează preotul alungă toate spiritele rele care fug cât de departe pot. Nu este bine să lași haine la uscat pe sârmă nici în Ajun nici în ziua botezului Domnului deoarece se crede că spiritele rele se opresc în gospodărie și se ascund printre haine.
• Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”
• Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.
• Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

  Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină. An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

  Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

  Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

  Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

  Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.